Unholy’s Blog

De ceva timp mă gîndesc să mai postez ceva dar mereu a intervenit altceva și m-am răzgîndit.

M-am gîndit să enumăr ce am făcut în decursul acestui an. Eu cred ca am avut mai multe eșecuri decât împliniri dar e posibil să privesc numai partea goală a paharului.

• Am întalnit oameni interesanti, cu unii am păstrat legatura dar de alții prefer să nu îmi amintesc în detaliu. Mi-a spus la un moment dat un bătrânel tânăr: “când faci cunoștință cu o persoana iei contact cu un reprezentant al ei, nu cu persoana reală”. Câtă dreptate ai bre!
• Am terminat primul an de facultate. Aici nu am cu ce mă lăuda.
• Am descoperit că mai am și eu câțiva prieteni apropiați. Din păcate am și pierdut un prieten foarte important pentru mine; fiecare va da vina pe celălalt pentru această ruptură, dacă ne-ai întreba.
• Nu am citit cât am vrut, de fapt nu prea am citit anul acesta. Am devenit o mare leneșă la acest capitol. Bad Ioana, bad! Dar mai pot spăla din păcate daca spun că am cumpărat cărți pentru alții? Cărți pe care mi-ar plăcea să mi le împrumute și să le citesc. (Ah!!! Pe cine mint? Bucurați-vă de ele!)
• Mi se pare un lucru bun că am început să mai vizionez filme.
• Fizic am devenit mai feminină. Port mai des fuste, tocuri și îmi aranjez părul. Aspectul fizic plăcut și îngrijit îți poate deschide porți (sau măcar uși pe care până acum le deschideai singură ).
• Am facut pace cu unii demoni din trecut și am mai descoperit părți neștiute ale persoanei mele.
• Scriu în continuare urât. Unele lucruri nu se schimbă.
• M-am îndrăgostit.
• M-am despărțit.
• Am muncit puțin pe timpul verii. A fost o experiență neplăcută dar foarte educativă. Aveam speranțe mari dar cineva a șters geamurile cu ele. Măcar am învățat să lustruiesc mobila.
• Mi-am dat seama că sunt atrăgătoare dacă sunt sigură pe mine.
• M-am tuns și mi-am schimbat culoarea părului!

Probabil omit multe lucruri (sper să nu fie prea relevante) dar acum nu îmi dau seama. Vă rog să mă completați dacă știți “chestiuni” despre viața mea care mie îmi scapă.

Anul trecut am descoperit o poză care mă face să râd (măcar pe interior) de fiecare dată când o văd. De sezon:

Aproape a mai trecut un an…mai sunt cateva zile. Entuziasmul cu care îl primesc pe următorul este la fel ca al lui Droopy: “You know what? I’m happy ” (Cartoon geeks know what I’m talkin’ about ).

Happy f-ing holidays!  XD

“Oglinda” – dispozitiv de belit ochii in el, care reflecta gingasia si frumusetea ei, si daca nu o reflecta e vai si amar de curu tau, ca ii scoti par alb in cap cu stilul tau de magar, si o imbatranesti intr-un an cat altii-n zece; porcule!

Randurile de mai sus mi le-a trimis Butu, un gagiu mereu cu un as in maneca si o gluma pe teava.

Mereu barbatii de vina sau femeile?

Barbatii sunt de vina ca suntem noi urate? Femeile sunt de vina ca barbatii au burta si chelesc?

Intrebari existentiale ) Fara ele + reprosuri, rautati, sarcasme relatiile noastre n-ar mai avea haz, nu am mai avea ce sa povestim prietenilor, nu am mai avea de ce sa radem peste ani.

Cum sa nu iti creasca inima de bucurie cand vezi zambetul crispat de pe fata partenerului cand ii da flori mamei tale de ziua/ ziua femeii sau cand incearca sa aiba o conversatie cu ea si se lasa o liniste stanjenitoare………………………………………………………………………………………hey! cine mai vrea tort?

Dar sa nu uit de expresia femeii tampa cand barbatul ii vorbeste despre fotbal. Ea pare ca te asculta, te mai intreaba din cand in cand cate ceva dar de fapt se gandeste la cu totul altceva. “Si baietii aia erau in ofensiva si *hmmmm ce as manca ceva bun acum. Il trimit pe el la magazin. Dar dupa ce termina de vorbit, daca il intrerup acum o sa imi reproseze ca nu-l ascult. Ii spun dupa ce termina. Dar daca nu termina repede? Daca se inchide la non-stop pana imi enumera el toate echipele din Botswana? Decizii, decizii…*bla bla bla bla portaru’ era de vina ca stii tu ca astia de obicei *da, cum sa nu stiu? Exact cum stiu si data nasterii mamei tale * bla echipa bla valoare bla Jiji bla bla bla”

Am intrebat la un moment dat pe cineva ce facea cand se plictisea de partener. Raspunsul a fost cat se poate de sincer: “Ne certam!” (cearta nu in sensul de despartire) Cred ca e o metoda foarte buna anti-plictiseala )

Barbatii mereu se plang ca intarzie din cauza femeilor. Este adevarat, femeilor le ia mai mult timp pregatitul pt o iesire. Daaaaaar daca nu ar exista aceasta intarziere barbatii nu ar mai avea motive sa conduca nebuneste prin oras, nu?

Femeile se plang ca barbatii sunt niste insensibili. Adevarul este ca ei  vor sa para asa dar daca te vad pe tine in chinurile groaznice ale durerilor menstruale ingenunchieaza langa patul tau cu o lacrima in coltul ochilui si accepta obiectele aruncate de tine spre ei ca orice barbat adevarat: “Haide iubi, gata, nu mai arunca, incearca sa te calmezi. Vrei sa iti aduc ceva? Vrei sa fac ceva?”

Din toate exemplele exista si exceptii: barbati care ofera cu placere flori mamei tale si chiar reusesc sa poarte o dicutie cu ea, microbiste, femei punctuale, barbati care conduc temperat si barbati chiar insensibili (mi-a spus si mie cineva, care a auzit de la altcineva, care a auzit de la cumnata finei surorii ei, cum ca ar exista asa ceva)

La multi ani tuturor femeilor!

Le multumesc femeilor din viata mea ca exista

Imi e dor de atatia oameni. Dar nu le-as putea spune asta, firea mea salbatica ma impiedica )

Mi-ar placea sa citeasca ce scriu eu aici si sa inteleaga ca despre ei e vorba.

Imi e dor de berea “la Piatra”, imi e dor de berea indoita cu apa si detergent la halba din Taclale (de acu 4-5 ani) si de oamenii care insoteau berile alea. Imi e dor de ei.

Tin minte ca acu vreo 3 ani am cantat cu un prieten, tinandu-ne in brate, “Friends will be friends”. Pt mine a fost un moment special (nu sunt genu’ sentimental) dar nu stiu daca el mai tine mine. Ma bucur ca el tine minte ca am dansat o noapte intreaga in Club A din Vama la un 1 mai. Imi e dor de el.

Imi e dor si de un alt prieten care facea misto de mine cand eram ravasita si emo si imi trimitea o gramada de melodii pe care si acum le am in playlist. Acu’ cateva luni am petrecut catva timp impreuna si m-a uimit ca inca le mai stie. Imi e dor de el.

Am un prieten care m-a ridicat cand eram la pamant. M-a pus sa alerg printre valuri pe stavilopozi, a urcat scarile de la Modern cu mine in spate, l-am sunat cand plangeam si intr-un minut radeam in hohote. A stiut ce simteam inainte sa pot exprima eu asta prin cuvinte. Imi e dor de el.

Imi e dor si de ea. Am iubit-o si acum cativa ani nu concepeam sa existe zi fara sa vorbim. Imi e dor de limbajul nostru codat, imi e dor sa dorm in acelasi pat cu ea. Imi e dor de tine!

Chiar asa?

Zilnic la stirile de la ora 5 de pe ProTV vad numai violuri, batai ( “femeie zdrobita in bataie”), crime, furturi, sinucideri. Chiar asa de neagra e realitatea?

Nu zic sa fim tinuti in umbra si sa nu stim ce se intampla da’ chiar asa? Cred ca respectul meu pentru rasa umana se diminueaza zilnic. Mamele isi neglijeaza copchii, tatii isi violeaza fetele, badea Gheorghe ii da in cap lu Ghiuri ca i-a luat paharu de tuica din fata, clanu lu’ Hargint se incaiera cu rivalul clan al lu’ Copchilu de Cupru si etc etc etc

O blonda cu Ferrari mergea pe autostrada cu 19 km la ora. O opreste politia si ii zice: – Domnisoara, de ce mergeti pe autostrada doar cu 19 km la ora? – Pai, daca asa scrie pe indicatoare! A19!!!, raspunde tipa. – Pai, nu… aia e autostrada, A de la autostrada… si 19 de la numarul autostrazii. – A… gata, am inteles. – Dar domnisoara din dreapta… de ce e asa galbena la fata? – Habar n-am. Asa e de cand am iesit de pe A320…

Nu ne mai saturam de bancuri cu blonde. Cel putin o data pe saptamana primesc cate un banc cu blonde. Dintre toate blondele pe care le-am intalnit pana acum numai una era chiar “de banc”. Incerc sa reproduc cat mai exact ce a zis la un moment dat dupa ce se murdarise pe pantaloni: “Ma duc sa-mi dau cu apa uda pe blugi”. Oooook! Da, du-te si fa asta. Aceiasi gagica a cazut din “neatentie” de pe un pod de lemn.In apa. Apa rece. Foarte rece. Si noi am ras. Si am poreclit-o Fishy. Trist. Foarte trist.

Toata lumea are unul asa ca de ce nu si eu? Trebuie sa intru in randul lumii, nu?

Mai mult inactivitatea ma indeamna sa tin un blog. Nu am o viata atat de activa pe cat mi-as dori si ca orice “pierde-vara” imi petrec mult timp pe net.

Varianta initiala a numelui blog-ului era “wicked witch of the west” (ideea prietenei mele) daaaaar era ocupat asa ca am incercat “crazy cat lady” (asa imi mai spune prietenul meu), tot ocupado, asa ca a ramas doar “insane cat lady”.

Nu stiu ce sa mai scriu asa ca imi voi ura sa postez cat mai mult